Armin Nicoară a avut o copilărie diferită de cea a majorității copiilor. Deși astăzi este unul dintre cei mai îndrăgiți artiști din țara noastră, puțini sunt cei care cunosc povestea lui.
Saxofonistul a crescut mai mult în prezența bunicilor săi. Părinții săi, Petrică și Armina Nicoară, erau adesea plecați cu spectacole prin țară sau chiar în America. „Noi eram foarte mici atunci, aveam 7-8 ani pe atunci. Când au plecat taică-miu cu maică-mea trei luni de acasă, pentru noi a fost infernal. Rămâneam cu bunicii, dar când nu ai mama lângă tine e greu. Poate să fie bunica, bunicul, oricine, dar când nu ai mama lângă tine e greu,” a declarat Armin Nicoară, în emisiunea „În oglindă”, prezentată de Mihai Ghiță.
Bunicii lui Armin au avut un rol esențial în creșterea lui și a fratelui său. Chiar și în absența părinților, aceștia au încercat să le ofere tot ce aveau nevoie. „Aveam niște traume când plecau noaptea, o săptămână plângeam. Ei plecau iarna și ne sunau pe fix, era și ziua fratelui meu. Mereu spuneam că nu mai vream să plece mama cu tata în America, puteau să vină cu orice că nu conta, dar să nu mai plece de lângă noi,” a mai spus Armin.
Tocmai această absență a părinților i-a făcut pe Armin și pe fratele său să se apropie și mai mult de bunicii lor. Din păcate, bunica lui Armin, mama lui Petrică Nicoară, a trecut în neființă, iar vestea a fost o lovitură puternică pentru saxofonist.
Cu toate acestea, Armin a reușit să-și găsească o cale în viață prin intermediul muzicii. A moștenit talentul muzical din familia sa, tatăl său fiind un cunoscut cântăreț de muzică de petrecere. De-a lungul anilor, Armin a reușit să se impună pe scena muzicală din România, dar și în străinătate, ceea ce i-a adus succes și recunoaștere.
Succesul lui Armin i-a permis să se bucure de o viață lipsită de griji și să le ofere și familiei sale condiții mai bune. Cu toate acestea, chiar dacă în prezent are tot ce își dorește, el nu uită cum erau lucrurile în copilărie și cât de mult a însemnat pentru el sprijinul bunicilor săi.
„Era tragic când stăteam cu fratele meu la poartă și vedeam cum pleacă mama și tata de acasă, plângeam în hohote. Bunica se chinuia să ne bage în casă. E acel moment pe care nu cred că pot să-l șterg vreodată din amintirea mea,” a mai povestit Armin.
Cu toate că bunicii lui Armin i-au oferit dragostea și grija de care avea nevoie, absența părinților a lăsat urme adânci în sufletul său. În ciuda succesului și a faptului că a reușit să se descurce în viață, amintirea acestor momente încă îl marchează.
Armin este recunoscător pentru tot ce a făcut familia sa pentru el și pentru fratele său. Chiar dacă absența părinților a fost o experiență dificilă pentru el, aceasta l-a ajutat să se dezvolte ca artist și să își dezvolte abilitățile muzicale. În plus, această perioadă a copilăriei sale l-a făcut să aprecieze și mai mult familia și să pună preț pe momentele petrecute alături de cei dragi.
Astăzi, Armin este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați saxofoniști din România. Povestea lui este un exemplu pentru toți cei care trec prin momente grele și dificile în copilărie. Prin determinare și pasiune pentru muzică, Armin a reușit să transforme aceste experiențe într-o sursă de inspirație pentru cariera sa.